După făurirea Statului Naţional Unitar Român, Consiliul Diligent al Transilvaniei a adoptat Decretul nr.VIII/1919 privind organizarea poliţiilor de stat publicat în "Gazeta Oficială" nr. 17 din 1/15 martie, prin care serviciile poliţieneşti ale oraşelor din Transilvania trec la stat, fiindu-le stabilite modul de organizare şi atribuţiile.
La 21 iulie 1929 s-a adoptat Legea pentru Organizarea poliţiei Generale a Statului, publicată în Monitorul Oficial nr.159/1929, prin care se înfiinţează Prefectura Municipiului București, inspectoratele regionale de poliţie, chesturile de poliţie, poliţiile din oraţe reşedinţă de judeţ şi serviciile de poliţie din comunele urbane şi rurale. Astfel, pe teritoriul actual al Judeţului Harghita funcţionau chesturile de poliţie ale Judeţului Ciuc –cu reşedinţa la Miercurea Ciuc– şi Odorhei –cu reşedinţa în Odorhei–, iar în orase erau comisariate. Personalul Chesturii de poliţie Ciuc era format din şeful poliţiei, un comisar şef, doi comisari, patru comisari ajutori, doi agenţi de poliţie administrativă, doi agenţi de poliţie judiciară, 5 detectivi, iar în cadrul Corpului de pază erau un şef de detaţament, un şef de secţie de gardieni publici şi cincisprezece gardieni publici. La Chestura Odorhei erau: şeful poliţiei, un comisar şef, doi comisari, patru comisari ajutori, doi agenţi de poliţie administrativă, doi agenţi de poliţie judiciară, iar în cadrul Corpului de pază un şef de secţie de gardieni publici şi 25 gardieni publici. Prin Legea din 1938, poliţia urbană a trecut în subordinea Regiunilor de Jandarmi Ciuc şi Odorhei până în martie 1939, când s-a revenit la vechea organizare, menţinută până în anul 1948.
Prin Decretul nr.25 al Prezidiului Marii Adunări Nationale din 23 Ianuarie 1949 au fost create organele de miliţie şi securitate subordonate Ministerului Afacerilor Interne. În perioada 1949-1968, prin organizarea administrativ-teritorială consfinţită prin Legea nr.5/1950, au functionat ca unităţi administrativ-teritoriale regiunile şi raioanele, astfel constituindu-se miliţiile regionale, raionale, orăşeneşti şi rurale. Pe teritoriul actualului judeţ Harghita functionau Miliţiile Raionale Ciuc, Odorhei, Gheorgheni, Topliţa şi Cristur, aparţinând până în 1952 Regiunii Stalin (Brasov).

În anul 1952 se înfiinţează Regiunea Autonomă Maghiară, care din decembrie 1960 devine Regiunea Mureş Autonomă Maghiară, la care erau subordonate şi unităţile raionale de pe teritoriul harghitean.
Prin noua împărţire administrativ-teritorială din februarie 1968 se înfiinţează actualul judeţ Harghita, constituindu-se Inspectoratul Judetean de Miliţie Harghita, având în subordine miliţiile orăseneşti şi comunale.
Prin Legea nr.40 din anul 1990 s-a revenit la vechea denumire de poliţie, iar prin Constitutia din anul 1992, poliţia îşi reintră în atributiile fireşti.
În acelaşi timp, prin Legea nr.26/12 mai 1994, referitoare la organizarea şi functionarea poliţiei Române, acestei institutii i-au fost stabilite concret atât modul de organizare în cadrul Inspectoratului General al poliţiei, cât şi atributiile specifice şi competentele.
Aceasta lege a fost abrogată pe 9 mai 2002, când a fost promulgată noua lege privind organizarea şi functionarea poliţiei Române, Legea nr.218, care stipuleazâ în primul articol că "poliţia Romană face parte din Ministerul de Interne şi este institutia specializată a statului, care exercită atributii privind apărarea drepturilor şi libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietătii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii şi linistii publice, în conditiile legii".
Prin Legea privind statutul politistului, adoptată în acelaşi an, a avut loc o schimbare radicală în conceptul de "politist", care a devenit «functionar public, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atributiile stabilite prin lege poliţiei Române ca institutie specializată a statului«.
Începând cu anul 2001, la 25 Martie se sărbătoreşte Ziua poliţiei Române de ziua Bunei Vestiri, întrucât la 25 Martie 1822, pe primul drapel al poliţiei Române era pictat chipul Maicii Domnului şi Îngerul aducator al Bunei Vestiri, drapel înmânat marelui Agă Mihăiţă Filipescu de către Domnul Ţării Româneşti Grigore Dimitrie Ghica.